da, dar mai am timp..

nimic in tara asta nu se face la pas :) poate doar dezvoltarea infrastructurii care saraca dupa ce ca e schioapa e ajutata in demersul modernizarii de cel mai lenes colectiv de oameni politici de dupa revolutie. dar nu asta e important, da-o-n ma-sa. luati echiparea de drumuri grele, it helps.

in alta ordine de idei, dar in aceeasi nota, lenea castiga. sau poate nu tocmai lenea, cat amanarea. amanarea perpetua e motivul pentru care in perioada asta 3/4 din avatare contin o varianta a butonului de panica, a unui stickman ravasit sau a unei manete magice de oprit ceasu. orice ar fi de facut, oricat timp am avea la dispozitie, pana la momentul cand cutitul ajunge la os, raspunsul default la intrebarea "bai da tu nu lucrezi ceva?" este "da, dar mai am timp.."

nimic in tara asta nu se face in regim de urgenta. nici macar ordonanta de urgenta. chiar, ma gandeam zilele astea ca n-am auzit vreodata la stiri ca s-ar fi votat vreo lege in plen in regim normal.. asa relaxat, mai o cafea, mai un kent, mai votam oleaca, mai stam oleaca. nuu, toata ziua ordonante de urgenta. ce ma intreb eu suna asa "daca ordonantele de urgenta dureaza atat, daca nu se grabeau cat dura?" si poate mai stupid "cum se cheama ordonantele care nu sunt de urgenta?"

altfel, totul se face in regim de urgenta.. nu pentru ca ar fi neaparat cazul sau pentru ca tema de lucru ar cere asta, ci datorita omniprezentei amanari. de ce sa lucrezi 3 luni esalonat, cand poti sa te batjocoresti in 4 zile si nopti contopite in ceea ce va ramane in lobul frontal etichetat ca "weekend-ul ala de rahat cand am lucrat ca nebunu". totul se amana pana la starea de urgenta. chiar si medicina de urgenta, si asta am simtit-o pe propria-mi pele. cand aveam 9 ani am fost operat in regim de urgenta de apendicita. regim de urgenta care a fost impus, nu e ca si cum era inevitabil. dar pe mine doar ma durea burtica, nu muream in clipa aia.. asa ca au asteptat pana am fost la 4 minute de peritonita (un fel de buba mare, nu prea stiu ce inseamna) si atunci m-au operat, evident, in regim de urgenta, cu anestezie din aia naspa cu siringa ca la vite, fara sa se spele pe maini si imbracati in pantaloni scurti si in slapi, ca se grabeau (glumesc, siringa era de oameni).

as mai scrie un pic, dar vad in retrovizoare cum ma ajung amanarile.. ca nah, mai aveam timp. 'zda massii..